A-ți fi dor să-ți fie dor..

Dorul, e defapt un moment, nu un sentiment. E un moment, o amintire care-ți dă o stare. Deci dorul în sine e o amintire. Din multe puncte de vedere dorul e considerat un sentiment care produce tristețe, adica un alt sentiment. E ca și cum a-i spune că ești trist de fericire. Deci dorul e o amintire care da, chiar provoacă un sentiment, adesea asociat cu tristețea. Însă există un alt tip de dor. Dorul de a fi trist. Știu la ce te gandești : ” Cum să-ți fie dor să fii trist?! ”. Pur și simplu.

Nu ai pățit nici odată să vrei să plângi și să nu găsești un motiv? Să te simți atât de încărcat emoțional încât să îți fie dor să plângi dar să nu poți... Poate nu e ceva normal, dar se mai întâmplă.

Uneori ego-ul nostru e mai presus de noi, de gandirea noastră ca suflete. Încercăm să fim prea ”oameni” uitând că suntem suflete. Încercăm să credem ca nu există durere sufletească și că totul se petrece doar în mintea noastră, dar sufletul se zbate să își spună cuvântul, iar noi datorită dorinței de a fi ”oameni” uităm să fim ceea ce suntem defapt. Adică, uităm să fim suflete. Mai târziu realizăm ca am facut o greșeală, dar totuși o repetăm la nesfârșit, mereu realizând că greșim.

Ca urmare a faptelor noastre, ne e dor să ne fie dor, ne e dor de tot ce am neglijat, ne e dor să fim suflete care să aibe sentimente, suflete cu amintiri nu doar oameni care au trcut prin momente, ci suflete care au simțit clipe, care au trăit sentimente.

Nouă ne e dor să ne fie dor...

#dor #marshmallow #sentimente #viata #dragoste